Eclipsa de soare vizibila din Romania

     O eclipsa partiala de Soare va putea fi vazuta Marti 4 Ianuarie 2011  in Romania, incepand cu ora 9.05 in estul tarii si cu 9.13 in vest, acoperirea maxima a Soarelui de catre Luna fiind intre 75% (in sudul si sud-estul tarii) si de 78% (in nord-vest), informeaza Observatorul Astronomic din Capitala.

     Maximul eclipsei se va produce in jurul orei 10.35, pentru centrul tarii, cu o acoperire a Soarelui de 76%.
     Inaltimea Soarelui deasupra orizontului va fi destul de mica (17 grade), iar eclipsa ar putea sa nu fie vizibila dintre blocuri. Astfel, Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" recomanda ca eclipsa sa fie observata dintr-un parc unde orizontul sud-estic este liber.
     Pentru ca Soarele va fi acoperit destul de mult, se asteapta ca in timpul maximului sa se observe o scadere a luminozitatii mediului ambiant, timp de aproximativ 30 de minute, centrate pe momentul maximului.
     Eclipsa poate fi observata fara instrumente astronomice, oamenii putand privi spre Soare, in siguranta, folosind un filtru de sudura verde.
     Eclipsa se va termina in Romania in jurul orei 12.07. Ea va mai fi vizibila in Europa, nordul Africii si centrul si vestul Asiei.
     Urmatoarea eclipsa de Soare vizibila din Romania se va produce pe 20 martie 2015.

Eclipsă de Soare

     O eclipsă de Soare se produce când Luna trece între Pământ și Soare, prin fața Soarelui. Văzut de pe Pământ, discul Lunii e de obicei mai mare decât cel al Soarelui și, dacă se interpune între privitor și Soare, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Pământ. Când discul Lunii acoperă în întregime pe cel al Soarelui imaginea luminoasă obișnuită a Soarelui este blocată complet și, pentru o anumită zonă de observație, eclipsa de soare este totală. Eclipsele totale de Soare permit executarea unor studii astronomice mai interesante, dar au loc mult mai rar decât cele parțiale.
     Fiecare eclipsă de Soare are o poziție proprie și se poate vedea doar dintr-o zonă anume de pe glob.
     Pentru a observa cu ochiul liber o eclipsă de Soare, de orice tip ar fi ea, este nevoie de un filtru solar. Fără acest filtru observarea eclipsei duce la accidente grave ale ochiului, care pot ajunge până la orbire. Filtrul cel mai accesibil este filtrul de sudură mai dens. Filtrul ideal, numit filtru Mylar, este o peliculă aluminizată prin care nu trec radiațiile periculoase.

Tipuri de eclipsă

     Eclipsa totală - are loc atunci când Soarele este obturat complet de Lună. Lumina strălucitoare a Soarelui este înlocuită timp de câteva minute de silueta întunecată a Lunii. Totuși, coroana Soarelui, mult mai strălucitoare decât Luna, rămâne vizibilă. În timpul oricărei eclipse, eclipsa totală este vizibilă doar pe o fâșie relativ îngustă de pe suprafața Pământului (vezi punctul negru din imaginile alăturate).
     Eclipsa inelară - apare atunci când Soarele și Luna sunt aliniate exact cu Pământul, și diamentrul aparent al Lunii este mai mic decât cel al Soarelui. Din Soare se mai vede doar marginea, în formă de inel strălucitor ce înconjoară Luna întunecată. Eclipsele de Soare inelare sunt un eveniment astronomic rar.
     Eclipsa hibrid - este o eclipsă intermediară între o eclipsă de Soare totală și una inelară. În unele puncte de pe Terra poate fi văzută ca fiind totală, iar în altele apare ca fiind inelară. Și acesta este un tip rar întâlnit de eclipsă.
     Eclipsa parțială - apare atunci când Soarele și Luna nu sunt aliniate exact și astfel Luna obturează Soarele doar parțial. Acest fenomen poate fi observat de obicei de pe o mare parte a Pamântului, în special în exteriorul benzii de totalitate. Multe eclipse apar ca fiind parțiale deoarece umbra Lunii nu ajunge pe Pământ în întregime.

Producerea unei eclipse

     Distanța Pământ-Lună variază cu până la 6% față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală.
     Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna siderală". Însă, în timpul unei luni siderale, Pământul a înaintat și el în mișcarea sa de revoluție; făcând o medie între timpul dintre două faze identice (de obicei, Lună nouă) și luna siderală obținem 29,5 zile. Acest răstimp este cunoscut ca "lună sinodică".
     Pe traiectoria sa Luna traverseaza ecliptica de la sud spre nord, când e la nodul ascendent, și invers, când e la nodul descendent. Nodurile lunare au o mișcare graduală într-un sens retrograd din cauza gravitației Soarelui, iar un circuit complet se termină o dată la 18,6 ani. Aceasta înseamnă că timpul dintre două treceri ale Lunii prin nodul ascendent este ceva mai mic decât luna siderală. Această perioadă se numește "lună draconică" (sau "nodică").